Prima noastră experiență a unui zbor pe distanță lungă, împreună cu Omulețul nostru a fost acum două luni, adică atunci când ne-am mutat în Canada, la Vancouver. Până la momentul respectiv, cel mai lung zbor cu avionul fusese de 4 ore, București – Madrid. Și când te gândești că, pe-atunci, 4 ore mi se părea enorm… Vă dați seama că am intrat în panică, nu îmi puteam imagina cum vor trece 14 ore de călătorie… 14!!!… în total (dintre care 10 de zbor continuu) fără să o luăm razna! Și noi, și copilul. Mă și vedeam zgâriind hublourile avionului, pe sistemul: Opriți planeta, eu vreau să cobor!
Dar, uite că, totuși, spre surprinderea noastră, călătoria chiar a fost ok. Am zburat, mai întâi, de la Madrid la Frankfurt, o călătorie de vreo 2 ore și jumătate iar apoi ne-am îmbarcat într-un uriaș cocoșat al Lufthansa (adică gigantul Boeing 747), unde am locuit vreo 10 ore și ceva. Zic, am locuit, pentru că exact asta a fost impresia noastră, după atâtea ore… parcă ne mutasem acolo. 😀
Așa că, dacă aveți în plan o călătorie lungă cu avionul, iată câteva tips & tricks, care au funcționat la noi și ne-au ajutat să facem zborul mai ușor de suportat, ba chiar, culmea – plăcut! Nu-i ușor să călătorești 14 ore, cu un prichindel de trei ani și jumătate. E greu și pentru un adult, darămite pentru un copil.
Primul sfat ar fi să căutați zborurile de noapte. Când copilul adoarme în avion, nimic nu e mai simplu. Din păcate, însă, noi n-am avut norocul ăsta, toate zborurile noastre au fost ziua. Ne-am trezit de dimineață și am ajuns tot dimineața la destinație.
1) În aeroport
-Căutați locurile de joacă din aeroport, dacă aveți o călătorie cu escală, așa cum am avut noi. Majoritatea aeroporturilor mari au astfel de locuri amenajate pentru copii, așa că, dacă aveți ceva timp, între curse, merită să mergeți cu cel mic la un astfel de loc de joacă.
Se mai dezmorțește și el și îi dați ocazia să își mai consume din energie, până când vine iar momentul să vă urcați în avion, unde va fi nevoit să stea, din nou, pe scaun.
Aici e spațiul amenajat pentru copii, din aeroportul de la Frankfurt, unde piticul nostru a tras o porție de joacă pe cinste, împreună cu alți copii, până când ne-am urcat iar în avion, pentru zborul cel lung, de 10 ore.
-Valiza Trunki. Nu e chiar un secret valijoara aceasta, pe roți, la care poți atașa o curea, ca să o poți trage după tine, cu copil cu tot. Sunt sigură că mulți părinți o folosesc deja atunci când călătoresc cu cei mici, dar – pentru cine nu știe încă de ea, iat-o.
Este destul de încăpătoare. În Trunki i-am pus arsenalul de rezistat în avion + o pernuță și o pătură.
Vă spun sincer, n-am fost foarte siguri, la început, dacă să o luăm sau nu, mai ales că nu e chiar ieftină și noi urma să avem încă două bagaje de mână, dar, până la urmă, am decis să o cumpărăm și nu ne-a părut rău deloc.
Așa am mers prin aeroportul din Frankfurt, cu ăsta micu călare pe mini-dinozaurul lui. Și ce bine a fost! El a fost încântat! La fel și noi, pentru că am avut de parcurs niște distanțe deloc neglijabile prin aeroport, de la o poartă de îmbarcare la alta și, deși luasem cu noi și căruciorul, special pentru ca Gogoașă să aibă și el un loc în care să stea și să nu fim nevoiți să-l cărăm în brațe (are 16 kilograme deja, spatele nostru ne mulțumește pentru valiza-dinozaur!), am avut surpriza să constatăm că al nostru cărucior nu ne-a fost returnat, la ușa avionului, în escală, așa cum se întâmplă de obicei, ci transportat direct la celălalt avion. Ne-a salvat valiza-dinozaur.
Iată și arsenalul de rezistat în avion, pe distanțe lungi:
2) La bord
-Salteaua care transformă scaunul avionului – în pat
Nici nu pot să vă explic cât de utilă ne-a fost! Este cel mai important lucru pe care l-am descoperit și l-am cumpărat pentru călătoria noastră cu avionul! A fost esențială! Vă recomand cu încredere să o luați! Chiar face diferența.
Nu îmi pot imagina cum ar fi fost zborul nostru fără salteluța aceasta, care se umflă și pe care o așezi, la picioare, în prelungirea scaunului pe care stă cel mic. Transformă, practic, scaunul incomod al avionului, într-un pat, pe care cel mic se poate întinde și poate dormi liniștit (sau se poate juca), într-o poziție confortabilă și nu făcut ghem în brațele noastre sau atârnând jumătate pe picioarele părinților și jumătate pe scaun – asta dacă ai norocul ca mânerele scaunelor să se rabateze.
Noi am zburat pe niște scaune ale căror mânere nu se rabatau. Am cumpărat-o de pe amazon.es, o găsiți aici.
Majoritatea liniilor aeriene acceptă genul acesta de salteluță gonflabilă, aâta vreme cât ea este folosită pentru scaunul de la geam sau cel din mijloc.
E foarte ușor de transportat, ca dimensiuni – e cam cât o umbrelă mai dolofană, strânsă în săculețul ei, așa că o poți pune, fără bătăi de cap, în bagajul de mână, nu ocupă mult loc. Odată ce avionul decolează și ajunge la înălțimea de croazieră, o umflați și o puneți pe jos, în prelungirea scaunului. Salteluța va trebui strânsă înainte de aterizare.
Omulețul nostru a dormit, întins așa, vreo 3 ore, din cele 10 de zbor. Nu-i de ici de colo… să tai 3 ore din 10!
În restul de 7 de ore, ne-au ajutat gentuțele:
-Gentuța cu jocuri
Am pus aici, o mulțime de jocuri și jucării, de dimensiuni mici, cât să încapă pe măsuța avionului și să poată fi strânse și transportate ușor. Omulețul nostru e în faza dinozauri, adică tot ce e cu dinozaur – e bun, așa că m-am conformat și am făcut gentuța conform cerințelor, având grijă ca măcar o jucărie să fie nouă. În geanta noastră, au fost noi: mini-puzzle-urile, un mic set de lego și cărțile cu activități.
Am folosit o gentuță transparentă, ca să putem umbla ușor în ea și să găsim repede ce căutăm iar în interiorul ei am pus un organizator pentru geantă, compartimentat, cu multe buzunare, astfel încât să separ lucrurile între ele și să nu fie nevoie să răscolesc tot, în căutarea unui anumit lucru. Organizatorul îl găsiți aici, (e foarte bun pentru gențile tip sac) iar gentuța transparentă, care vine într-un set de trei (de dimensiuni diferite) – o găsiți aici.
Toate jucăriile au fost sortate și puse separat în punguțe mici (din acelea de congelat, care se închid) de la Ikea – tot din motive organizatorice, ca să ne fie mai ușor să le scoatem și să le punem la loc.
Conținutul gentuței noastre:
-două mini-puzzle-uri, cu 12 piese fiecare;
-un mini-lego, din ale cărui piese poți face trei jucării diferite: un castel, un tractor și un crocodil. Îl găsiți aici
-set de păpușele pentru degete (de la Ikea): jocurile de rol sunt la putere în perioada asta iar animăluțele din setul de la Ikea sunt hit-ul verii la noi. 🙂
-câțiva dinozauri mici;
-o mașinuță;
-o carte de colorat (nouă) cu carioci mess-free, adică niște carioci speciale, care nu colorează decât paginile cărții respective. Asta ca să nu ne trezim că trebuie să-l păzim să nu coloreze și scaunele și masa. I-am mai luat însă și câteva creioane cerate, pentru desen liber, pe hârtie.
-două cărticele cu activități. În cazul nostru, cum funcționăm numai pe bază de dinozauri, au fost cu… ați ghicit, dinozauri. Normal.
1)o carte de la Usborne, de desenat dinozauri, în care trasezi liniile ghidându-te după puncte; Noi am luat-o de aici.
2)o carte-puzzle, care îți antrenează spiritul de observație, aș spune eu. Trebuie să depistezi niște personaje, care se ascund în fiecare pagină. În cazul nostru – evident, dinozauri.
Cartea se numește Help! My dinosaurs are lost in the city! – și trebuie să vă spun că a devenit preferata lui. Bineînțeles că, la un moment dat, învață pe de rost fiecare pagină și nu mai trebuie să caute personajele, dar e la fel de amuzantă și azi… ca-n prima zi. O găsiți aici.
–Cutiile cu slime: nu știu dacă știți de slime – e un fel de plastilină care însă nu se fărâmițează, nu pătează, nu rămâne lipită pe unde nu trebuie. La Madrid, de unde am plecat noi, e foarte la modă. E nebunie cu slime-ul ăsta, printre copii. Pe al nostru îl ține ocupat muuult, muuult timp! Nu știu să vă spun din ce e făcut, dar e non-toxic și asta e cel mai important.
Am avut două tipuri de slime la noi: unul magnetic, care vine și cu doi ochișori din plastic (bine, la noi n-a mai rămas decât unul 🙂 ) și cu un cub metalic, asta pentru că slime-ul, fiind magnetic, se lipește de el și e bucurie mare pentru cei mici să vadă cum cubul e „înghițit”.
Și un slime care e gelatinos, pe bază de apă.
Nu eram sigură că vom putea trece de controlul de securitate având cutiile cu slime, dar uite că ne-au lăsat. Deci se poate. Gogoașă e pasionat de slime-uri. Își pune dinozaurii în el, îl face piscină, face tot felul de scenarii în care trebuie să îi salveze, fiindcă au rămas blocați acolo. Ce să vă spun, e o joacă întreagă, care poate ține mai bine de o oră! Îl ține foarte ocupat.
-Jucăria-surpriză: Jucăria-surpriză nu se scoate decât în cazuri de urgență, doar de-asta e surpriză, nu? Atunci când chiar nu se mai poate și nu se mai poate. Nu contează ce e, poate fi un ou Kinder, important e să fie nouă și de dimensiuni mici și să fie… surpriză! La noi, jucăria-surpriză a fost un set de 5 figurine cu animăluțe (mici!).
-Gentuța cu bunătăți
Am folosit un bento lunchbox, se numește Yumbox și îl puteți găsi aici. E foarte bun, se închide etanș și are o mulțime de compartimente, în care îi poți pune celui mic tot felul de bunătăți, fără să se amestece între ele. Acum îl folosim pentru grădiniță.
Nu vă luați, însă, după mine – eu, care, în general, îl feresc cât pot de dulciuri – de data aceasta, m-am întrecut pe mine. I-am pus cu nemiluita, din disperare, eram terorizată de zborul ăsta lung. Norocul nostru e că nu a mâncat decât un biscuit din toate dulciurile acelea, în rest nici nu s-a uitat la ele, fiindcă nu e obișnuit cu așa ceva. Eu le-am pus însă acolo, să fie, în caz de nevoie. Și a fost nevoie. Le-am mâncat noi, adică eu și tatăl lui Gogoașă. 😀
Acum, însă, judecând la rece, atâta zahăr și un spațiu atât de mic precum avionul… egal o combinație nu tocmai ideală. Nu vrei un copil hiper-activ captiv pe un scaun din avion.
Ce-a mâncat însă și l-a ținut ocupat au fost peștișorii cu cacao (de fapt, peștișorii sunt cereale de pus în lapte, dar sunt buni și de crănțănit), sticks-urile și o punguță (mică!) cu chips-uri simple. Tot junk-food, ce-i drept, dar complet inofensive față de zahărul din dulciuri. Oricum, să nu vă simțiți vinovate! Eu refuz să mă simt așa. Nu pătește nimic copilul dacă mănâncă o dată și crănțănele sau niște dulciuri. Important este să aibă ce să ronțăie și să îl țină ocupat acele multe ore de zbor, cu accent pe muuulte ore de zbor.
E bine, însă, să îi luați și ceva mai serios de mâncare, un sandviș măcar, fiindcă orele de servit masa în avion ar putea să nu se potrivească cu orele de masă ale celui mic și ar fi bine să nu fie nevoie să așteptați și să depindeți de mâncarea din avion. Un copil flămând e un copil nervos și predispus la crize de furie. Nu vrem crize de furie în avion! Nu, nu, nu!
Și, nu în ultimul rând, luați la voi:
– O acadea. De ce e important să ai o acadea și să i-o dai celui mic: îl ajută la schimbările de presiune, la decolare și aterizare. Dacă e ocupat cu acadeaua, va ține gura deschisă și evităm, astfel, durerile de urechi. Eu i-am dat-o doar în acele două momente-cheie. E adevărat că nu este așa de ușor să i-o și iei, fără scandal, dar până la urmă am reușit să-i deturnăm atenția, așa că a fost ok.
Desenele animate de la bord – soluția de avarie
Majoritatea avioanelor care zboară pe distanță lungă au ecrane montate în scaune și programe de divertisment: filme, documentare, la care poți să te uiți, inclusiv programe pentru copii cu desene animate. Noi am încercat să evităm, cât mai mult posibil, situația asta, dar, dacă n-ai încotro, măcar o jumătate de oră din cele 10 de zbor, cel mic se poate uita la desene.
E un mod foarte bun de a-i ocupa timpul, atunci când s-a plictisit de orice altceva, așa că n-am de gând să-l exclud din listă. Până la urmă, o călătorie de 10 ore cu avionul (plus încă 2 din prima cursă) nu e ușoară. Mai facem și compromisuri. 🙂
Cât despre cum ne-am îmbrăcat: sfatul meu e să vă îmbrăcați ”în straturi”, adică tricouri, o cămașă sau un hanorac pe deasupra sau o bluză, ceva ca să aveți ce da jos în caz că e cald sau să puneți, în caz că e frig în avion. Câteodată, puteți să aveți surpriza de a vă simți ca și cum ați fi intrat într-un congelator, de la aerul condiționat din avion.
Cât despre copii, e bine să aveți la voi și un schimb de haine comode, chiar pijama. Oricum, ar fi bine să-i îmbrăcați cât mai comod încă de la început. Noi am preferat pantaloni cu elastic, fără nasturi sau fermoare care să-l deranjeze pe prichindel. Am mai avut la noi un set complet de haine de schimb pentru el, în caz de ”accidente”, sticlă vărsată sau mâncare, plus un tricou pentru mine – din aceleași motive, în caz că „accidentele” ricoșează. 😀
Aceasta a fost călătoria noastră. Lungă! Sper să vă fie de folos tips & tricks-urile noastre. Dacă vreți să aflați și care au fost primele noaste impresii, când am ajuns în Canada, la Vancouver, găsiți articolul aici.
Zbor lin și cer senin să aveți, oriunde ați călători în lumea asta mare! 😀