Nu-i înțeleg pe oamenii care îți spun că e timp să te odihnești când ai un copil mic, ori au uitat cum e, ori n-au avut niciodată. Nu, nu e timp să te odihnești. Nu lăsa pe nimeni să te amăgească. Ăsta este adevărul. Vremurile în care vegetai pe canapea în voie, uitându-te la ce mai e nou pe la televizor sau răsfoind, în tihnă, o carte s-au cam dus. Dacă tocmai urmează să devii mămică, nu vreau să te sperii, dar vreau să știi exact la ce să te aștepți, pentru că poate mai greu de suportat decât nesomnul este șocul a ce ți-ai închipuit tu că va fi, versus ce este cu adevărat. Ce pot să-ți spun cu siguranță e că nu e deloc ca-n filme. N-o să fii mămica aia care, pe lângă faptul că arată impecabil și ziua, și noaptea, fără pic de cearcăne, fără nici măcar o șuviță nelalocul ei, fără măcar o pată de mâncare pe bluza călcată și apretată impecabil, cântă și dansează în timp ce gătește, cu copilul în brațe, învârtind cu o mână toate oalele și cratițele, cu o îndemânare de invidiat până și pentru un acrobat de circ.
Ei, imaginează-ți o mamă din asta de film și pe urmă imaginează-ți opusul. Aia ești tu. Noi. Mamele din viața reală. Alea cu părul vâlvoi, cu cearcăne, cu bluza neschimbată de două zile și veșnic în pijamale. Suntem alea care adorm pe unde pot și cât pot, cu capul sprijinit între palme, cu lingura de supă în gură sau îngropate într-un maldăr de haine care-și așteaptă rândul la călcat.
Mă amuză fantastic când îi aud pe unii că spun că e ușor, doar să urmezi niște reguli. Așa că, dacă nu-ți iese ca-n sfaturile lor, vreau să știi că tu n-ai nicio vină. Preferata mea este când o bagă pe-aia cu „Dacă te organizezi, nu va fi așa greu, totul e să dormi când doarme copilul”. Cum să nu, evident că o să dormi când doarme copilul. Și tot când doarme copilul mănânci, speli vase, speli rufe, faci curat, calci, faci cumpărături, gătești și te mai uiți și la un film. E timp berechet. Doar se știe faptul că orice bebe doarme câte 7 zile la rând, fără să scoată un icnet. Practic, dacă te chinui puțin, poți să pleci și într-un safari.
Îți spun sincer, primele luni sunt teroare la capitolul somn, trăiești în tranșee, mănânci și dormi pe apucate. Ești o mașină de hrănit și schimbat copil, acesta este rolul tău principal și exiști doar pentru asta. Tu, ca persoană, ajungi pe un plan secundar. Nu e minunat, dar nu e nici groaznic. Trebuie doar să te obișnuiești. Cel mai greu îți va fi până când vei ajunge să accepți noua ta condiție și faptul că viața ta s-a schimbat. Te asigur, însă, că în bine. Când îți este cel mai greu, gândește-te că trebuie să treci doar de primele 3-4 luni. Doar 4 luni dintr-o viață de om nu înseamnă nimic. Trec mai repede decât ți-ai închipui. Până atunci, supraviețuiește și ia fiecare zi pe rând. Va fi bine. Iar când bebe îți va zâmbi pentru prima oară o să uiți și că ți-e somn, și că ți-e foame și că nu te-ai pieptănat de trei zile. Nici nu va mai conta. Vei înțelege exact despre ce vorbesc doar când vei trece prin asta. Până atunci, încarcă-te cu optimism. Și repetă după mine: totul va fi bine, chiar dacă n-am cum să dorm, când doarme copilul.
