Ioana Boca – Zori de Zen

Viața nu e perfectă. Și asta e ok.

Cum (n-)a fost la Zoo Vancouver

Eu cred că, în viața asta, nouă nu ne e sortit să mergem cu copilul la Zoo. Pe cuvânt. De fapt, nu că nu putem merge la Zoo –  fiindcă putem. Și am și mers. (Nu cedăm, nu ne învățăm minte.) Doar că nu reușim, în ruptul capului, să trecem de zona de la intrare, odată ajunși acolo. Pur și simplu, e misiune imposibilă. Grădinile astea zoologice au ceva cu noi! Credeți că exagerez? Ei, uite că nu exagerez deloc. Am dovezi! Pentru cine nu a aflat cum a fost prima noastră vizită la Zoo, cu Lil’ Man, pe vremea…
Mai mult

Cum să reziști unui zbor lung cu avionul, când ai copil mic

Prima noastră experiență a unui zbor pe distanță lungă, împreună cu Omulețul nostru a fost acum două luni, adică atunci când ne-am mutat în Canada, la Vancouver. Până la momentul respectiv, cel mai lung zbor cu avionul fusese de 4 ore, București – Madrid. Și când te gândești că, pe-atunci, 4 ore mi se părea enorm… Vă dați seama că am intrat în panică, nu îmi puteam imagina cum vor trece 14 ore de călătorie… 14!!!… în total (dintre care 10 de zbor continuu) fără să o luăm razna! Și noi, și copilul. Mă și vedeam zgâriind hublourile avionului, pe…
Mai mult

Ziua în care ni s-a terminat norocul

Oameni buni, vă scriu din vârful unui morman de cutii. E bine aici, n-am ce zice. Aerul e rarefiat…. și parcă nici nu mai zăresc balamucul care tronează la poalele lui. Am cărat muntele ăsta din centrul Vancouver-ului și l-am reașezat într-un orășel de lângă metropola canadiană. Zic eu orășel, dar aici, nici orășelelor nu le lipsesc zgârie-norii. Am ales, însă, să stăm într-un mic ansamblu rezidențial, cu case din lemn și mult verde în jur. Etajele din nori nu ni se potrivesc și ne cam săturaserăm să ni se înfunde urechile de fiecare dată când urcam sau coboram cu…
Mai mult

Ne-am mutat în Canada, la Vancouver; primele impresii

După o lungă tăcere, credeți-mă, însă, e o absență (bine) motivată, permiteți să raportez: ne-am mutat. Am schimbat țara. Și continentul. Suntem în Canada, la Vancouver, un oraș pe care încercăm să-l descoperim, pas cu pas, de vreo două săptămâni, de când am ajuns aici. Ne-a luat ceva să ne revenim și din șocul schimbării fusului orar. Și nouă, și lui Gogoașă. Nu-i ușor să-ți vină să stai treaz toată noaptea și să dormi toată ziua. Am plecat într-o zi de vineri, dis de dimineață și am ajuns tot vineri, pe la ora prânzului. Practic, cele 14 ore de călătorie…
Mai mult

Modern Dad’s Challenges: Cum avem grijă de sănătatea copilului (0 -5 ani)

Nu știu cum sunteți voi, dar noi, când tocmai deveniserăm părinți, aveam tot felul de frici. Ne era frică de TOOT. Frică de ce urmează, frică mare că nu vom ști cum să avem grijă de un bebe mic și complet neajutorat, ne era o fricăăăă și mai mare ca nu cumva să nu facem ceva bine. Să nu știm suficient. Citeam, ne documentam, dar parcă tot nu era suficient ca să mai scăpăm de fricile astea. Aveam tot felul de întrebări, mergeam cu bebe la pediatru, regulat, n-am ratat niciun control, dar nu ne-ar fi stricat ca cineva să…
Mai mult

Spune-mi NU, copile, de câte ori vrei tu

Spune-mi NU, copile, de câte ori vrei tu. Nu-ți fie frică să spui NU. Nici mie, nici altcuiva. Niciodată. E dreptul tău să spui „Nu”, să nu fi de acord, să nu faci ce nu vrei, chiar și să nu vrei să asculți. Nici măcar de mine. Nu întotdeauna. N-o să mă supăr niciodată pe „Nu”-urile tale. Mă bucur când îmi spui DA, copilul meu, dar mă bucur și când îmi spui NU. Asta înseamnă că ai nevoie de mai multe explicații, înseamnă că ai nevoie de mai multe argumente, e nevoie să discutăm mai mult. Și asta nu poate…
Mai mult

Ce mi-aș spune mie, la 20 de ani

Dacă aș putea călători în timp și m-aș întâlni pe mine, pe stradă, la 20 de ani, m-aș trage de mânecă, m-aș lua deoparte, m-aș așeza pe o bancă și mi-aș spune: Hei, fătucă nebună, oprește-te. Oprește-te, măcar o clipă, nu trebuie să dovedești nimănui nimic! Tu, așa cum ești, ești suficientă. Nu te mai epuiza încercând să fii, să dai, mai mult decât ești și mai mult decât ai. Pentru nimeni. Câtă pierdere de energie e să alergi după fluturi dramatici, fluturi frumoși, dar fluturi care dor. Și care mor. Fluturi care nu zboară, se zbat. Și tu faci…
Mai mult

Patru idei simple și creative de vopsit ouăle de Paște, împreună cu copiii

Se apropie Paștele, așa că am adunat patru idei simple și creative de vopsit și decorat ouăle, împreună cu copiii, ca să facem din asta o activitate în familie, la care să participe toată lumea. Sunt sigură că piticii vor fi încântați să participe la coloratul ouălor! E foarte distractiv! Eu zic că au ieșit foarte drăguț, așa-i? Ce ne trebuie: Bandă elastică Stickere rotunde, de birou Creion cerat alb Bandă adezivă Și, bineînțeles: ouă (de preferat de culoare albă), vospea de ouă (plus oțet, nu uitați de oțet… e nevoie de el pentru a îl amesteca în vopseaua de…
Mai mult

Cozonac împleticit și plimbat prin lume – cea mai bună dar și cea mai complexă rețetă de cozonac pe care am văzut-o vreodată

Nu știu cum stați voi cu pregătirile de Paște, dar noi exersăm cozonaci! Dacă acum câteva zile vă povesteam despre cea mai ușoară rețetă de desert din lume, pe care o puteți citi aici, cozonacul ăsta cred că are cea mai grea și mai complexă rețetă pe care am văzut-o vreodată. Dar, culmea, nu necesită frământare. Pe mine, una, mă îngrozește partea aia cu frământatul aluatului, zeci de minute în șir. N-am atâta răbdare și nici perspectiva de a nu-mi mai simți mâinile, nu mă încântă deloc. Uite-așa am ajuns să încercăm această rețetă. Vă spun sincer că eu nu…
Mai mult

De ce e bine să vorbești cât mai mult cu bebelușul tău

Când Gogoașă era o gogoașă mică, mică, vorbeam cu el mai tot timpul. Practic, vorbeam singură, de nebună, prin casă. Mă și bufnea râsul când îmi dădeam seama că trăncăneam non-stop. Țineam monologuri. Îmi și ziceam (aș zice în sinea mea, dar nu… era cu voce tare): „Fato, tu ai înnebunit de-a binelea, uite cum vorbești singură, la pereți”. Bine, teoretic, vorbeam cu bebe, dar nu era ca și cum el m-ar fi înțeles. De-asta începuse să mi se pară amuzant și cam într-o ureche, obiceiul ăsta al meu, de a-i povesti lucruri sau, pur și simplu, de a-i descrie…
Mai mult