Ioana Boca – Zori de Zen

Viața nu e perfectă. Și asta e ok.

O noapte furtunoasă

Stau de aproape o oră și jumătate (după estimările mele în beznă) cu o mână petrecută pe sub cap și cu cealaltă încolăcită în jurul lui Gogoașă. Când face nani, trebuie să ne ținem în brațe. Adică eu pe el. Nu-mi mai simt mâna de sub cap, parcă nici nu mai e a mea. E un lemn pe care stau sprijinită. Mi-e frică să mă mișc, dacă tocmai adoarme, Doamne ferește și eu taman atunci fac o mișcare greșită?! Așa că stau așa… bolovan. Gogoașă oftează, mai dă din câte-un picior, apoi se liniștește. Nu i se mai aude decât…
Mai mult

7 metode de a-ți eficientiza timpul atunci când ești mămică

Mămicile sunt mereu pe fugă, nu-și mai văd capul de treburi. De multe ori sunt copleșite, extenuate, frustrate. Eu mă regăseam, foarte des, într-una din următoarele două situații: ba voiam să fac așa de multe lucruri – dar nu reușeam să mă ocup de mai nimic din ce îmi propusesem, în afară de bebe,  ba nu mai voiam să fac nimic (decât să dorm) – și nu reușeam, fiindcă trebuie să fac așa de multe lucruri! 🙂 La mine, o sursă constantă de frustrare, mai ales când bebe era cel mai bebe posibil, asta a fost: faptul că în afară…
Mai mult

New York Cheesecake: bun, bun, bun!

Vine un moment în viață, când e musai să împart cu voi, aici, rețeta celui mai bun cheesecake din lume! Dar ce spun eu?! Din univers! E cel mai bun cheesecake pe care l-am mâncat noi vreodată și, culmea, e făcut de noi! Și când spun – noi – de fapt zic… al meu soț. Aceasta este rețeta lui. El e maestrul cheesecake-urilor la noi în casă și are el o rețetă-minune de New York cheesecake autentic, despre care, vă garantez, că nu are cum să nu vă iasă și n-are cum să nu vă placă! E o rețetă pe care…
Mai mult

Se poate tot, fiindcă „ba p-a mă-tii!”. De-aia se poate.

Shinzo Abe este primul premier nipon care ajunge la București. Vreodată. În toată istoria. Și… unde se duce el? Să viziteze Muzeul Satului! Muzeul Satului, oameni buni. Ce să facă și el… își ia un covrig de pe-acolo, mai molfăie un pic, mai privește o scândură, un gard… o cioară… Omul venise cu o ceată de investitori, de oameni de afaceri, în total vreo 30 de reprezentanți de companii, să-l întâlnească pe vajnicul conducător al Guvernului României. Numa’ că na, trăsnaie! Fuse și se duse, cât și-a pus omul bagajele la cală. Vezi, domnule, dacă nu te grăbești?! Dacă nu…
Mai mult

Ce este baby blues sau tristețea postpartum

Un car de nervi, de supărare și de lacrimi. Asta eram după nopți în șir nedormite, zeci de scutece schimbate, milioane de pași făcuți cu copilul în brațe, încercând să-l adorm, să-l alin. Nimic nu-mi convenea. Mă enerva tot. Și cine să primească toată vălmășeala asta de hormoni, frici și epuizare decât răbdătorul meu soț – care, fie vorba între noi, mă ajuta cât putea, dar degeaba. În mintea mea, împăienjenită de extenuare, nimic nu era bine. Dacă găseam lumina aprinsă la baie, îl certam că de ce-i lumina aprinsă. Dacă era lumina stinsă, îl certam că de ce e…
Mai mult

Cum mi-am îndrăgostit copilul de cărți

Îi spune noapte bună lui taică-su și mă ia de mână, hotărât, ca să mergem la nani. Știe ce urmează: să citim. Și abia așteaptă. Dă buzna în cameră, se cocoață în pat și caută, printre cărțile de pe noptieră, povestea noastră din seara aceasta. Avem mereu câte trei, patru cărți, puse frumos pe noptieră, pe care le citim ori pe alese, ori pe toate, în fiecare seară. Dar n-a fost întotdeauna așa. N-a fost deloc așa. De fapt, a fost chiar invers. Până nu demult, dacă mă vedea cu o carte, Gogoașă o lua la sănătoasa în direcția opusă.…
Mai mult

Nu-l bate, nu-l șantaja, nu-l pedepsi, nu-l amenința!

Bătaie, șantaj, manipulare, pedepse, amenințare, minciună. Sună rău, așa-i? Și-atunci de ce am folosi așa ceva ca să ne „educăm” copiii? Cum ar putea să iasă ceva bun și frumos din ceva care sună atât de rău și de înfricoșător? Păi, n-ar putea, fiindcă exact așa este, cum sună: oribil. N-o să fiu niciodată de acord cu „disciplinarea” copiilor prin bătaie – mi se face rău numai când mă gândesc la asta, nici prin pedepse și recompense, condiționări (adică șantaj –  dacă nu faci aia, nu-ți dau aia sau nu ai voie ailaltă), amenințări și minciună (dacă nu stai cuminte,…
Mai mult

Și mamele spun lucruri trăsnite

Și mamele spun lucruri trăsnite. O, da! Uneori mai ceva decât cei mici fiindcă, să recunoaștem, când ai copii, viața nu e întotdeauna roz, acesta este adevărul. La fel de adevărat este că dragostea noastră pentru ei e nemărginită. Și totuși, după ce n-ai pus geană pe geană, măcar două ore legat, timp de minim trei luni, când în casa ta e haos, nu ți-ai mai schimbat bluza de trei zile iar dacă ți-ai da acum cu pieptănul prin păr, probabil că nu l-ai mai găsi niciodată, singurul lucru care te menține pe linia de plutire e simțul umorului. Așa…
Mai mult

Noul trend 2018: Revelion în pijama

Mai e puțin și intrăm într-un nou an și parcă simți așa… că 1 ianuarie 2018 e un fel de „reset”, o pagină curată dintr-o nouă carte care ți se deschide. Pentru noi, însă, chiar va fi un an care ne va da „reset”, vom începe o călătorie nouă, plină de necunoscut dar și de frumos (sperăm noi), dar despre asta voi scrie la momentul potrivit. Până una alta însă, ne pregătim de noaptea dintre ani și nu știu cum sunteți voi, dar eu am de gând să aștept 2018, la fel cum l-am așteptat și pe 2017: cu un…
Mai mult

Bucurați-vă că vă aveți unii pe alții. Bucurați-vă de aici și acum. 

Stăm îmbrățișați pe canapeaua din sufragerie, cu o pătură trasă peste capetele amândurora. Practic, ne-a crescut un cort pe canapea. Gogoașă aprinde, din când în când, farurile de la mașinuța pe care o ține strâns în mână. Îi văd nasul când roșu, când verde. Oftează adânc, în timp ce eu mă chinui să fac o găurică în cortul nostru, fără să mă vadă, ca să mai intre și niște aer. Nimic vital, doar cât să mai putem respira. Din când în când. Gogoașă își apropie gurița de urechea mea stângă și-mi vorbește șoptit: -Mama, Moș Căciun vini la Alex? -Da,…
Mai mult