Ioana Boca – Zori de Zen

Viața nu e perfectă. Și asta e ok.

La capătul celălalt al unui zmeu, e o poveste despre tine

Suntem oameni în toată firea. Ne numim adulți și ne definesc responsabilitățile. Și grijile, și fricile. Folosim cuvântul „trebuie”. Mult. Trebuie să avem cu ce ne plăti facturile, trebuie să ne facem treaba la serviciu, trebuie să reparăm mașina, trebuie să mergem la doctor, trebuie să facem piața, mâncare, facturi, credite la bancă, teme, deadline-uri, curat în casă, ședințe, mers în parc, tabele. Acum, trebuie să fim responsabili. Și cu asta, nu-i de joacă. Avem treabă. Trebuie. Nu mai alergăm, desculți, prin iarbă, cu ochii ațintiți spre cer și cu mâinile larg deschise, nu mai vedem povești în nori, nici dragoni,…
Mai mult

Ce faci când copilul tău este respins de ceilalți copii?

Zilele trecute, pe când eram în parc, cu Alex, am trăit amândoi o experiență tare neplăcută. Nu erau acolo decât vreo 4 copii, cu vârste între 4 și 5 ani, care se cunoșteau unii pe alții, mamele lor stăteau de vorbă pe o bancă, în timp ce ei alergau în jurul lor. Era clar că erau prieteni de multă vreme iar Alex s-a dus, cu pas întins, spre ei, imediat ce am ajuns acolo, așa cum face de obicei. E un băiețel foarte prietenos, foarte sociabil. În ziua cu pricina, însă, nu s-a mai întâmplat ca de obicei, copiii nu…
Mai mult

Copilul meu nu vrea să încerce niciun aliment nou! Ajutor!

Copilul meu nu vrea să încerce nimic nou de mâncare. Strâmbă din nas și nici măcar nu vrea să guste. Măcar o dată, măcar o linguriță, doar una, măcar să-i simtă gustul… Ce mă fac? Ajutor! Sună cunoscut? Și noi am trecut (și încă mai trecem) prin asta. E ceva la care lucrăm constant. Eu, una, m-am trezit cu o problemă: cum îmi fac copilul să încerce alimente noi. Gogoașă n-a fost niciodată foarte deschis la capitolul ăsta, dar parcă dintr-o dată, așa, a devenit de-a dreptul de neînduplecat. Nu mai voia să încerce nimic nou și pace. Nici măcar…
Mai mult

Niște cizme cu dinți și o fermă cu dovleci

Bun, deci i-am cumpărat lui Lil’ Man o pereche de cizmulițe. Mai de toamnă-iarnă așa. Fie, mai mult spre iarnă. Se ducea băiatul în excursie cu grădinița, la o fermă de dovleci. Se apropie Halloween iar aici sărbătoarea asta e la ea acasă, deci nici că se putea să rateze așa ceva.   Ne-au avertizat cei de la grădiniță că, dimineață, când pleacă ei, e frig și vor fi pe câmp, deci – cizme, oameni buni. Luați cizme la copii! Le-am luat. A fost bine că le-am luat, fiindcă, în ziua cu pricina, chiar a fost frig. Soare, dar frig.…
Mai mult

Hai-hui prin British Columbia: top 5 locuri care ne-au plăcut cel mai mult

Dacă sunteți curioși să vedeți cum arată Canada, British Columbia, hai să vă arăt ce-am mai vizitat noi, de când am ajuns la Vancouver. Să nu credeți, cumva, că am stat degeaba. Nu, nu, ne-am pus pantofii de drumeții și am pornit să colindăm împrejurimile! E plin de păduri, munți, lacuri și Pacific pe-aici. Cum te abați un pic de la drumul drept, cum dai de-o pădure. Faci o stânga brusc – pădure. Faci o dreapta brusc – iar pădure. Sau ocean. Sau un lac. Sau pădure și ocean. Pădure – lac, lac – ocean – pădure… o mulțime de…
Mai mult

Suntem generația părinților online și trăim cu spaima de a nu strica copilul

Ce complicat e să fii părinte în ziua de azi! Atâtea lucruri de care ar trebui să ții cont, atâtea sfaturi, studii, păreri, îndemnuri, liste cu ce să faci și ce să nu faci! Cu cât citesc mai mult, cu atât ajung să cred că am început să exagerăm, trăim într-o paranoia totală, care pune o presiune incredibilă pe părinți. Trăim cu frică, nu carecumva, să stricăm copilul! Știi că nu e bine, doar ai citit vreo 50 de articole cu studii care îți spun că-l strici, dar tu îl mai lași să se uite la televizor și îi mai…
Mai mult

O discuție cu final neașteptat

Poate vă întrebați de ce am pus o poză cu iarna, vara-n amiaza mare. Păi, citiți și spuneți și voi… așa-i că vara nu-i ca iarna? Așa-i? Discuție cu Gogoașă, aseară, în pat, înainte de culcare: – Mama…. șșșșș! – N-am zis nimic, iubitule. Facem liniște, ok. În sfârșit are de gând să adoarmă, îmi zic, în gând…   – Nu, mama, șșșșșt! Lin-ști-nneee, că vine! Intru un pic în panică. – Cine să vină, mama?! Nu vine nimeni! Te-ai speriat?! – Nuuuu, mama, Alex nu e speriat. Așteptăm! ȘȘȘȘȘșșș! – Pe cine așteptăm, Alex? – Așteptăm un cadou. De…
Mai mult

Mă dori, țară a mea

Am plecat. Mă număr printre românii aceia care au lăsat totul în urmă și au fugit unde-au văzut cu ochii. Departe, de frică să nu ne împotmolim în spitale din care să nu mai ieșim, pe picioare, niciodată, de silă, de revoltă și iar de frică, dar cu speranță. Speranța că pot oferi copilului meu un viitor mai bun, am plecat pentru el, mai ales pentru el. Am vrut să-i schimb destinul, să-i dau șansa să crească într-un loc care să-l ajute să devină cea mai bună variantă a sa posibilă, să-i dau șansa de a trăi frumos, fără încrâncenare,…
Mai mult

Cum (n-)a fost la Zoo Vancouver

Eu cred că, în viața asta, nouă nu ne e sortit să mergem cu copilul la Zoo. Pe cuvânt. De fapt, nu că nu putem merge la Zoo –  fiindcă putem. Și am și mers. (Nu cedăm, nu ne învățăm minte.) Doar că nu reușim, în ruptul capului, să trecem de zona de la intrare, odată ajunși acolo. Pur și simplu, e misiune imposibilă. Grădinile astea zoologice au ceva cu noi! Credeți că exagerez? Ei, uite că nu exagerez deloc. Am dovezi! Pentru cine nu a aflat cum a fost prima noastră vizită la Zoo, cu Lil’ Man, pe vremea…
Mai mult

Cum să reziști unui zbor lung cu avionul, când ai copil mic

Prima noastră experiență a unui zbor pe distanță lungă, împreună cu Omulețul nostru a fost acum două luni, adică atunci când ne-am mutat în Canada, la Vancouver. Până la momentul respectiv, cel mai lung zbor cu avionul fusese de 4 ore, București – Madrid. Și când te gândești că, pe-atunci, 4 ore mi se părea enorm… Vă dați seama că am intrat în panică, nu îmi puteam imagina cum vor trece 14 ore de călătorie… 14!!!… în total (dintre care 10 de zbor continuu) fără să o luăm razna! Și noi, și copilul. Mă și vedeam zgâriind hublourile avionului, pe…
Mai mult